Terapia iertarii – II

Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii. Kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta – starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal – viata noastra se poate schimba radical…

“Nu va faceti probleme”

“Intreaga lume este creatia ta si acest lucru trebuie luat ad litteram”, afirma
dr. Len. Actele violente ale acelor criminali bolnavi psihic din Spitalul de
Stat din Hawaii erau responsabilitatea lui doar pentru faptul ca acestia
aparusera in viata sa. Problemele lor erau “creatia” sa si de aceea tot ce a
trebuit sa faca pentru a-i vindeca a fost sa lucreze asupra lui insusi, sa
stearga el insusi gandurile care au generat acele probleme.

Exagerare dusa la extrem, am putea spune, chiar daca descoperirile recente din
fizica cuantica par a conduce la aceleasi concluzii. Asta inseamna ca daca
copiii nostri au o problema de sanatate, ceva din noi a produs acea problema;
daca partenerul de afaceri ne trage pe sfoara, noi am determinat acel lucru sa
se petreaca; daca sotul ori sotia ne inseala, noi am atras asta. Pare absurd.

Totusi, evenimentele din viata noastra actualizeaza amintiri, tipare de actiune
trecute si reactii ciudate. La urma urmei, toti am experimentat reactii care
ne-au surprins si pe noi, si pe cei care ne cunosteau foarte bine, reactii in
care “parca nu eram noi insine”, nu-i asa? Daca te confrunti cu o problema, o
situatie-limita, un necaz, o suferinta, intrebarea pe care trebuie sa ti-o pui
automat este: cea anume din ceea ce se intampla in mine a generat sau a atras
aceasta problema? Apoi trebuie sa stergi gandurile care au produs respectiva
problema. Dar cum putem sti care ganduri au creat acea problema? “Nu va faceti probleme”, spuna dr. Len. “O parte din voi
stie. Trebuie doar sa-i dati permisiunea.”

Cand judec o persoana, acea persoana devine un “ostatic al gandurilor mele”

Cream lumea prin gandurile noastre, iar pentru kahuna aceasta nu este o
metafora. Este o realitate. In viziunea lor, care este comuna cu cea a tuturor
religiilor, Dumnezeu a creat fiinte perfecte, dar noi nu mai putem sa vedem
acest lucru, fiindca intre ceea ce exista in realitate si ceea ce vedem se
interpune gandul.

Noi nu mai vedem ce exista in realitate, noi
nu ne vedem decat propriile ganduri. “Lumea este ceea ce credem ca este”,
afirma Serge Kahili King, doctor in psihologie si o autoritate internationala
in materie de huna. Psihologia moderna tinde sa ajunga la aceleasi concluzii,
de vreme ce afirma ca oamenii nu reactioneaza la evenimentele in sine, ci la
propria lor perceptie asupra evenimentelor. Mai mult, studiile arata ca oamenii
tind sa se conformeze perceptiilor altor oameni. Altfel spus, daca spunem in
mod repetat unui copil ca este rau, el va ajunge sa se comporte ca atare. Daca
unui angajat i se lauda in mod repetat performantele, chiar daca acestea nu
sunt tocmai grozave, el va ajunge sa lucreze din ce in ce mai bine.

In limbajul unui kahuna, acest fenomen se exprima in felul urmator: daca eu
gandesc intr-un anumit fel despre o persoana, acea persoana devine un “ostatic
al gandurilor mele”. Asta inseamna ca el tinde sa se conformeze perceptiei mele
si, mai devreme sau mai tarziu, se va comporta in asa fel incat sa-mi confirme
perceptia mea despre el. Prin urmare, actele unei persoane sunt o consecinta a
ceea ce gandesc despre acea persoana si trebuie sa-mi asum responsabilitatea
pentru acest lucru. De aceea, a nu judeca este singura atitudine corecta vizavi
de o alta persoana.

Daca este ceva de corectat, spun kahuna, atunci acest ceva reprezinta erorile
noastre de gandire. Asa stand lucrurile, atunci poate ca nu ar trebui sa ne
mire foarte mult ca dr. Len si-a vindecat pacientii lucrand doar asupra lui
insusi.

Ce a facut exact doctorul Len pentru a-si vindeca pacientii?

“Am repetat incontinuu: Imi pare rau. Te rog, iarta-ma”, a declarat senin dr.
Len. “Asta-i tot”.

De-a dreptul socant! Banuiesc ca doctorului Len ii place sa socheze, sa
surpinda printr-o lovitura puternica si neasteptata rutina noastra mentala. El
spune ca oamenii, in special vesticii, gandesc prea mult. Mai exact, sunt
prinsi in rutina unor programe care ruleaza inconstient. Contrar a ceea ce
gandim noi, el sustine cu tarie ca intelectul nu poate rezolva problemele. Cred ca Einstein ar fi fost de acord cu el, din moment ce a declarat ca “o problema nu poate fi rezolvata la nivelul de gandire care a generat-o”.

Cere-ti iertare

De aceea, nu trebuie decat sa constientizezi problema pe care o resimti la
nivel fizic, emotional, mental etc., apoi sa incepi sa iti purifici gandirea,
care a atras problema, printr-un proces de cainta si iertare. “Imi pare rau. Te
rog, iarta-ma. Imi pare rau pentru ca te-am facut ostatic al gandurilor mele si
fiindca, prin negativismul gandurilor mele, ti-am influentat in mod distructiv
comportamentul.” Asa este in crestinism: ruga trebuie precedata de cainta si de
cererea iertarii. Asta este ceea ce poate face constientul: sa se caiasca si sa
ceara iertare. Restul este treaba supraconstientului, el este armonizatorul,
vindecatorul. Suntem prizonierii propriei minti si nu putem evada folosindu-ne
tocmai de minte, temnicerul insusi.

Cum te poti ajuta in viata de zi cu zi

Acest proces poate fi folosit in cele mai diverse situatii: cand suntem
bolnavi, cand cineva apropiat este bolnav, cand ne confruntam cu probleme
profesionale, financiare, sentimentale etc.

Daca problema tine de sanatate, atunci putem spune corpului: “Imi pare rau ca
ti-am facut rau prin gandurile mele negative. Te rog, iarta-ma”. Si repetam
acest lucru cu sinceritate pana problema dispare.

Daca copilul are probleme la scoala, putem repeta mental: “Imi pare rau ca ti-am creat aceste probleme prin gandurile mele. Te rog, iarta-ma”. Este esential ca trairea sa fie autentica, iar cererea de iertare sa fie pe deplin sincera. Consecinta imediata este un sentiment de iubire, iar dr. Len si Morrnah Simeona declara ca acesta este un semnal ca vindecarea a inceput.

Probabil ca la o prima citire vei respinge aceste lucruri, pe motivul ca sunt
prostii, povesti de adormit copiii. Dar kahuna afirma ca supraconstientul este
receptiv tocmai la limbajul de copil, ignorand formularile savante. Interesant
este ca psihanaliza a ajuns la o concluzie asemanatoare: interpretarile
pretentioase, “destepte”, intelectualizate nu ajung la pacienti. Accesul la
miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand
reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea
inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema adultilor este ca
si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea
sistematica a asumarii responsabilitatii. Kahuna afirma ca, reinstaurand
inocenta – starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de
castigul personal – viata noastra se poate schimba radical: renuntam la a ne
complica viata inutil si ne redobandim bucuria de a trai, devenim mai creativi,
ne adaptam mai suplu si mai eficient schimbarilor; iar calitatea relatiilor
noastre se imbunatateste semnificativ.

In loc de concluzie

Un medic din Statele Unite ale Americii, dr. Ira Byock, a lucrat foarte mult cu
bolnavi in faza terminala si a descris experientele si concluziile sale in doua
carti devenite best-seller-uri. Una dintre ele se numeste “The Four Things that
Matter Most” si se refera la cele mai frecvente declaratii pe care bolnavii le
fac celor apropiati pe patul de moarte. Acestea sunt:

Iarta-ma

Te iert

Multumesc

Te iubesc

Dr. Ira Bylock considera ca nu trebuie sa ajungem pe patul de moarte pentru a
folosi aceste declaratii care, in opinia sa, au un potential imens in a ne
vindeca relatiile si in a ne transforma profund viata.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s